- frigări
- frigărí vb. IV (pop., înv.) 1. a înţepa cu frigarea pe cineva. 2. (fig. refl.) a arde de dorul cuiva, a se perpeli; a se chinui (de un gând, de o idee).Trimis de blaurb, 18.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
frigare — FRIGÁRE, frigări, s.f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuţită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului2; ţiglă. ♢ loc. adj. şi adv. La frigare = fript în frigare deasupra jeraticului. 2. (bot.; la pl.) Plantă… … Dicționar Român
frige — FRÍGE, frig, vb. III. 1. tranz. A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ♢ Compus: (fam.) frige linte s.m. invar. = om avar, zgârcit,… … Dicționar Român