- freta
- FRETÁ, fretez, vb. I. tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracţia piesei cuprinzătoare, care a fost încălzit înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98FRETÁ vb. (tehn.) a cercui. (A freta două piese metalice.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefretá vb., ind. prez. 3 sg. freteázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA FRET//Á fretaéz tranz. tehn. 1) (două sau mai multe tuburi coaxiale) A supune unui fretaj; a monta forţat unul în altul. 2) (tuburi, piese de beton armat etc.) A asambla cu ajutorul unei frete. /<fr. fretterTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRETÁ vb. I. tr. A lega, a asambla două piese, două tuburi metalice coaxiale cu ajutorul unei frete. ♦ A arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale. [< fr. fretter].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRETÁ vb. tr. 1. a asambla două piese, două tuburi metalice coaxiale cu ajutorul unei frete. 2. a arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale. (< fr. fretter)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.