fleac

FLEAC¹, fleacuri, s.n. 1. Lucru de mică importanţă, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – et. nec. cf. f l e c.

Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



FLEAC² s.n. v. flec.

Trimis de romac, 22.03.2004. Sursa: DEX '98



FLEAC s. 1. bagatelă, nimic, (fam.) moft, (fig.) jucărie. (E un fleac să fac asta.) 2. v. mărunţiş. 3. v. palavră.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



fleac s. n., pl. fleácuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FLEAC fleacuri n. 1) Lucru sau fapt lipsit de importanţă; nimic; mărunţiş; bagatelă. 2) la pl. Vorbe lipsite de importanţă; vorbe goale; baliverne; palavre; braşoave. /<germ. Fleck

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX