amuţi

amuţi
AMUŢÍ, amuţesc, vb. IV. intranz. A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. ♦ fig. A înceta de a vorbi; a tăcea; a se potoli, a se linişti, a înceta. – lat. *ammutire (< mutus "mut").
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A amuţi ≠ a se auzi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

AMUŢÍ vb. 1. v. muţi. 2. v. înceta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

amuţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. amuţésc, imperf. 3 sg. amuţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. amuţeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A AMUŢ//Í amuţiésc intranz. 1) A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. amuţi de frică. 2) fig. A înceta de a se manifesta; a tăcea. Vocile amuţiesc. /<lat. ammutire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

AMUŢÍ, amuţesc, vb. IV. intranz. amuţi [var.: muţí vb. IV] – lat. *ammutire (< mutus "mut").
Trimis de tavi, 30.01.2006. Sursa: DLRM

amuţí (-ţésc, -ít), vb. – A deveni mut. – Mr. amuţăscu. lat. *ammutῑre (Puşcariu 86; Candrea-Dens., 1191; DAR), cf. it. ammutire. cf. mut. – Der. amuţeală, s.f. (amuţire).
Trimis de blaurb, 13.05.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • amuţire — AMUŢÍRE, amuţiri, s.f. 1. Faptul de a amuţi; pierderea facultăţii de a vorbi. ♦ fig. Încetarea oricărui zgomot. 2. Fenomen fonetic care constă în pronunţarea din ce în ce mai puţin perceptibilă, până la dispariţia totală, a unui sunet. – v. amuţi …   Dicționar Român

  • muţi — MUŢÍ, muţesc, vb. IV. intranz. (pop.) 1. A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. 2. (Despre sunete, voci etc.) A scădea în intensitate; a amuţi. – Din mut. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUŢÍ vb. 1. (med.) a amuţi. 2. a… …   Dicționar Român

  • grai — GRAI, graiuri, s.n. 1. Glas, voce. ♢ loc. adv. Într un grai = într un glas, toţi deodată. ♢ expr. A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî să vorbească. A i pieri (sau a şi pierde) graiul = a nu mai putea să vorbească (de emoţie, de… …   Dicționar Român

  • mâlci — MÂLCÍ, mâlcesc, vb. IV. tranz. (reg.; în expr.) A o mâlci = a amuţi, a încremeni (datorită unui sentiment foarte puternic). – Din sl. mlŭčati. Trimis de claudia, 02.11.2003. Sursa: DEX 98  mâlcí vb., ind. prez …   Dicționar Român

  • tăcea — TĂCEÁ, tac, vb. II. intranz. 1. A nu vorbi nimic. ♢ expr. A tăcea chitic (sau molcom, ca peştele, ca pământul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpuşoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă.… …   Dicționar Român

  • Всемирный или международный язык — язык (большей частью искусственный, т. е. придуманный одним лицом, не сложившийся естественным путем), на котором все цивилизованные народы могли бы сноситься между собой письменно и устно. Принятием такого языка устранилась бы необходимость для… …   Энциклопедический словарь Ф.А. Брокгауза и И.А. Ефрона

  • Космос (язык) — Информация в этой статье или некоторых её разделах устарела. Вы можете помочь проекту, обновив её и убрав после э …   Википедия

  • mut — MUT, Ă, muţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. ♢ expr. (Substantivat; fam.) Asta să i o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmaţiile căruia n ai… …   Dicționar Român

  • mâlc — adv. (pop. şi fam.; în expr.) A tăcea mâlc = a nu spune nici un cuvânt, a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. – Din mâlci (derivat regresiv). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  mâlc adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • potoli — POTOLÍ, potolesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A pierde sau a face să şi piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) linişti, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. ♦ A înceta sau a face să înceteze un lucru… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”