fag

fag
FAG, fagi, s.m. Copac înalt cu coaja netedă, alburie sau cenuşie şi cu lemnul tare, cu frunze ovale, netede, lucioase, cu perişori fini pe margini (Fagus silvatica). – lat. fagus.
Trimis de cornel, 05.05.2004. Sursa: DEX '98

fag adj. m., pl. fagi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FAG fagi m. Arbore cu scoarţă netedă, albicioasă sau cenuşie, cu frunze ovale, mărunt zimţate pe margini, al cărui lemn este utilizat în industria mobilei. /<lat. fagus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

–FAG Element secund de compunere savantă cu semnificaţia "mâncător", "consumator". [< fr. -phage, it. -fago].
Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DN

fag, fagi, s.m. (reg., înv.) fagure de albine.
Trimis de blaurb, 05.05.2006. Sursa: DAR

fag (fági), s.m. – Copac înalt cu coaja netedă şi lemnul tare (Fagus silvatica). – Mr., megl. fag. lat. fagus (Puşcariu 568; Candrea-Dens., 540; REW 3145; DAR), cf. it. faggio (lom., piem., engad. fo), sicil., sard., prov. fau, v. fr. fou (› fr. fouet), sp. (haya), port. (faia). alb. fag provine din calabr. fagu (Meyer 97) sau din rom. – Der. făget, s.n. (var. făgiş), (pădure de fag), mr. fădzet, cf. it. faggeto.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

fag (fági), s.m. – Fagure de miere. lat. favus (DAR; REW 3228). Cuvînt înv., înlocuit de der. fagur (var. fagure), s.m. Se consideră acest cuvînt ca un sing. reconstituit pe baza pl. faguri din cel anterior, sau ca der. din lat. *favulus (Puşcariu 570; Candrea-Dens., 541; REW 3227a; DAR). Byck-Graur, BL, I, 28, preferă prima soluţie, considerînd inexplicabil rezultatul ν › g; dar această confuzie este frecventă în rom., cf. barză şi în it., cf. parvulus › pargoletto, nuvolo › nugolo, etc. – Der. făguros, adj. (dulce, zaharat).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

FAG1 s. m. (biol.) bacteriofag. (< fr. phage)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

FAG2(O)-, -FÁG, -FAGÍE elem. "mâncare, nutriţie, ingestie". (< fr. phag/o/-, -phage, -phagie, cf. gr. phagein, a mânca)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР
Synonyms:
, , , , , , , / , , , , , , , , , , , , / , ,


Look at other dictionaries:

  • fag — fag; fag·gery; fag·o·py·rism; fag·o·py·rum; fag·ot·er; fag·ot·ing; fag·got·ry; fag·goty; fag·ot; fag·got·ing; fag·got·ty; fag·o·py·ris·mus; …   English syllables

  • fag — fag1 [fag] vi. fagged, fagging [< ? FAG END] 1. to work hard and become very tired 2. [Brit. Informal] to serve as a fag or servant vt. 1. to make tired by hard work 2. [Brit. Informal] to employ (a boy) as a fag or servant …   English World dictionary

  • Fag — Fag, v. i. [imp. & p. p. {Fagged} (f[a^]gd); p. pr. & vb. n. {Fagging} (f[a^]g g[i^]ng).] [Cf. LG. fakk wearied, weary, vaak slumber, drowsiness, OFries. fai, equiv. to f[=a]ch devoted to death, OS. f[=e]gi, OHG. feigi, G. feig, feige, cowardly,… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Fag — may refer to: * Fag, a British colloquialism for cigarette * Fag, a junior boy who acts or acted as servant ( Fagging ) to a senior boy at a British independent school * Fag, or Faggot (slang), an American generally pejorative word or slur for a… …   Wikipedia

  • fag — Ⅰ. fag [1] Brit. informal ► NOUN 1) a tiring or unwelcome task. 2) a junior pupil at a public school who does minor chores for a senior pupil. ► VERB (fagged, fagging) 1) work hard. 2) …   English terms dictionary

  • Fag — Fag, v. t. 1. To tire by labor; to exhaust; as, he was almost fagged out. [1913 Webster] 2. Anything that fatigues. [R.] [1913 Webster] It is such a fag, I came back tired to death. Miss Austen. [1913 Webster] {Brain fag}. (Med.) See… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • FAG — Saltar a navegación, búsqueda FAG: las siglas de la Fuerza Aérea Guatemalteca; las siglas por la que se conoció a las Fuerzas Armadas Guanches, una organización armada canaria que combatió en la década de 1970 por la independencia del… …   Wikipedia Español

  • fag — [fæg] n [Sense: 1; Date: 1800 1900; Origin: fag end] [Sense: 2; Date: 1900 2000; Origin: faggot] [Sense: 3,4; Date: 1500 1600; Origin: Perhaps from FLAG2] 1.) BrE informal a cigarette …   Dictionary of contemporary English

  • fag — fag, faggot In BrE a fag is a colloquial word for (1) a piece of drudgery or a wearisome or unwelcome task, (2) a cigarette, and (3) a junior pupil at a public school who runs errands for a senior. In BrE a faggot is a ball or roll of seasoned… …   Modern English usage

  • fag — sb., et, fag, ene, i sms. fag , fx fagkreds, fagområde …   Dansk ordbog

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”