- excentric
- EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s.n. I. adj. 1. Care iese din limitele obişnuitului, foarte original; neobişnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. s.n. Organ de maşină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ şi servind la transformarea mişcării circulare în mişcare rectilinie şi invers. – Din fr. excentrique.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98Excentric ≠ concentricTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeEXCÉNTRIC adj. v. neobişnuit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexcéntric adj. m., pl. excéntrici; f. sg. excéntrică, pl. excéntriceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficexcéntric s. n., pl. excéntriceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXCÉNTRI//C1 excentriccă (excentricci, excentricce) 1) (despre puncte geometrice) Care este situat în afara centrului unei figuri. 2) (despre figuri geometrice, piese etc.) Care au centre diferite. 3) fig. (despre persoane şi despre manifestările lor) Care depăşeşte bunul simţ; ieşit din comun; extravagant; neobişnuit. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentriqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXCÉNTRI//C2 excentricce n. Piesă tehnică în formă de disc (cu axul de rotaţie deplasat de centru) care transformă mişcarea circulară în mişcare rectilinie şi invers. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentriqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXCÉNTRIC, -Ă adj. 1. (geom.; despre un punct) Situat departe de centru, care nu se găseşte în centrul unei figuri; (despre figuri geometrice) care nu au un centru comun. 2. Neobişnuit, deosebit de original; extravagant. // s.n. Organ de maşină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ şi a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mişcării circulare în mişcare rectilinie şi invers. [< fr. excentrique, cf. lat. ex – afară de, centrum – centru].Trimis de LauraGellner, 12.06.2006. Sursa: DNEXCÉNTRIC, -Ă I. adj. 1. (mat.; despre un punct) situat în afara centrului; (despre figuri geometrice) fără un centru comun. 2. neobişnuit, foarte original; extravagant, bizar. II. s. n. organ de maşină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ, şi a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie alternativă şi invers. (< fr. excentrique)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.