- esopic
- ESÓPIC, -Ă, esopici, -ce, adj. Referitor la Esop, care aparţine lui Esop; p. ext. neclar, mai puţin clar, ambiguu, sibilinic. – Din fr. ésopique.Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX '98esópic adj. m., pl. esópici; f. sg. esópică, pl. esópiceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficESÓPIC adj. Referitor la Esop, care aparţine lui Esop; (liv.) neclar, mai puţin clar. [< fr. ésopique, cf. Esop – fabulist grec din antichitate].Trimis de LauraGellner, 10.06.2006. Sursa: DNESÓPIC adj. propriu lui Esop, referitor la Esop. o stil esopic = stil sibilinic, neclar. (< fr. ésopique)Trimis de raduborza, 21.02.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.