electropozitiv

ELECTROPOZITÍV, -Ă, electropozitivi, -e, adj. (Despre unele elemente chimice) Ai cărui atomi cedează cu uşurinţă electroni, transformându-se în ioni pozitivi. – Din fr. électropositif.

Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX '98



electropozitív adj. → pozitiv

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



ELECTROPOZITÍV electropozitivă (electropozitivi, electropozitive) (despre elemente chimice) Ai cărui atomi cedează electroni, devenind ioni pozitivi. /<fr. électropositif

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care cedează electroni, putând elibera ioni pozitivi. [cf. fr. électropositif].

Trimis de LauraGellner, 28.05.2006. Sursa: DN



ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (despre elemente chimice) ai cărui atomi cedează electroni, transformându-se în ioni pozitivi. (< fr. électropositif)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN