electrolit

electrolit: ELECTROLÍT, electroliţi, s.m. Compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază, scindându-se în ioni, şi care conduce curentul electric prin transportul acestor ioni. – Din fr. électrolyte.

Trimis de RACAI, 17.01.2008. Sursa: DEX '98

electrolít s. m., pl. electrolíţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ELECTROLÍ//T electrolitţi m. Compus chimic care, dizolvat sau în stare topită, se disociază în ioni, devenind bun conducător de electricitate. /<fr. électrolyte

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ELECTROLÍT s.m. Substanţă care se poate descompune sub influenţa unui curent electric. [< fr. électrolyte, cf. fr. électro-, gr. lytos – descompus].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

ELECTROLÍT s. m. substanţă a cărei soluţie sau topitură poate conduce curentul electric prin transportul ionilor. (< fr. électrolyte)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

electròlit — e|lec|trò|lit Mot Pla Nom masculí … Diccionari Català-Català
electrolít — s. m., pl. electrolíţi … Romanian orthography
electroliză — ELECTROLÍZĂ, electrolize, s.f. Descompunere a unui electrolit cu ajutorul curentului electric. – Din fr. électrolyse. Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX 98 electrolíză s. f., g. d. art. electrolízei; pl. electrolíze Trimis de siveco … Dicționar Român
pilă — PÍLĂ2, pile, s.f. 1. Dispozitiv (alcătuit din doi electrozi introduşi într un electrolit) care transformă energia dezvoltată de un agent chimic, termic sau luminos în energie electrică. 2. (În sintagma) Pilă atomică = ansamblu de instalaţii care… … Dicționar Român
silicatare — SILICATÁRE, silicatări, s.f. Procedeu de consolidare şi de impermeabilizare a terenurilor de fundaţii, a pereţilor săpăturilor şi galeriilor etc., prin injectarea în pământ a unei soluţii de silicat de sodiu şi a unor soluţii de electrolit. – Din … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias