ambarcáţie — s. f. (sil. ţi e), art. ambarcáţia (sil. ţi a), g. d. art. ambarcáţiei; pl. ambarcáţii, art. ambarcáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
caiac — CAIÁC, caiace, s.n. 1. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete, cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. 2. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). 3. Ambarcaţie mică, cu înveliş din … Dicționar Român
canoe — CANÓE, canoe, s.f. 1. Ambarcaţie uşoară, fără cârmă, construită simetric, cu prora şi pupa ascuţite şi înălţate, condusă cu ajutorul pagaielor din poziţia în genunchi. ♦ Sport nautic care se practică cu canoe (1). 2. Ambarcaţie uşoară folosită în … Dicționar Român
iolă — IÓLĂ, iole, s.f. Ambarcaţie sportivă îngustă şi uşoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană. – Din fr. yole. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 iólă s. f. (sil. io ), g. d. art. iólei; pl. ióle Trimis de siveco,… … Dicționar Român
barcă — BÁRCĂ, bărci, s.f. Ambarcaţie de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – Din it. barca. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 BÁRCĂ s. luntre, (prin Ban.) schelă. (barcă pescărească.) Trimis de siveco, 09.04.2005. Sursa:… … Dicționar Român
cuter — CÚTER, cutere, s.n. 1. Ambarcaţie mică, construită din lemn, acţionată mecanic sau cu pânze, cu un singur catarg şi cu bompres, având formă alungită pentru a se deplasa rapid (folosită la sport sau pentru pescuit). 2. Maşină de tocat utilizată la … Dicționar Român
gabară — GABÁRĂ, gabare, s.f. Navă sau ambarcaţie mare, servind, de obicei, la transbordarea (transborda) pe punte a unor materiale de pe o navă care nu poate acosta în raza portului. – Din fr. gabare, it. gabarra. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
ponton — PONTÓN, pontoane, s.n. 1. Ambarcaţie, de obicei fixă, care susţine o instalaţie unde acostează navele. 2. Pod plutitor improvizat a cărui platformă este susţinută de bărci sau de alte vase legate între ele; fiecare dintre ambarcaţiile care susţin … Dicționar Român
schif — SCHÍF, schifuri, s.n. 1. Ambarcaţie sportivă foarte lungă, îngustă şi uşoară, cu rame lungi şi uşoare şi cu scaune mobile. 2. Probă sportivă care se practică cu schiful (1). – Din fr., engl. skiff. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
star — STAR1, staruri, s.n. Ambarcaţie sportivă cu vele, cu lungimea de cca 7 m şi cu echipajul format din două persoane. – Din engl. star. Trimis de claudia, 03.04.2008. Sursa: DEX 98 STAR2, staruri, s.n. 1. Vedetă de cinematograf. 2. p. gener.… … Dicționar Român
