- dublet
- DUBLÉT, dublete, s.n. 1. Al doilea exemplar al unui obiect (carte, medalie, marcă etc.), păstrat într-o colecţie. 2. Fiecare dintre cuvintele cu acelaşi etimon, dar cu aspect fonetic şi uneori cu sens diferit, care au intrat într-o limbă dată în momente sau pe căi diferite. 3. (fiz.) Dipol. 4. (fiz.) Pereche de linii spectrale cu lungimi de undă apropiate. – Din fr. doublet.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DUBLÉT s. v. dipol.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedublét (al doilea exemplar) s. n. (sil. -blet), pl. dubléteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDUBLÉT dublette n. 1) Copia (mai puţin valo-roasă) a unui obiect păstrat într-o colecţie sau muzeu. 2) lingv. Cuvinte cu funcţie sau sens comun, dar cu aspecte fonetice diferite. dublete lexicale. /<fr. doubletTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDUBLÉT s.n. 1. Exemplarul al doilea al unei cărţi, al unei medalii dintr-o colecţie, al unei mărci poştale etc. ♦ Al doilea exemplar al unui obiect. 2. Cuvânt de aceeaşi origine cu altul, diferit ca formă, dar cu sens identic, intrate în limbă pe căi sau în momente diferite. 3. (fiz.) Pereche de linii spectrale cu lungimi de undă foarte apropiate. ♢ Dublet electric = dipol electric. [< fr. doublet].Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DNDUBLÉT s. n. 1. exemplarul al doilea al unei cărţi, al unei medalii dintr-o colecţie, mărci poştale etc. 2. cuvânt de aceeaşi origine cu altul, diferit ca formă, dar cu sens identic, intrat în limbă pe căi sau în momente diferite. 3. (fiz.) pereche de linii spectrale cu lungimi de undă foarte apropiate. o dublet electric = dipol electric. (< fr. doublet)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.