diafiză

DIAFÍZĂ, diafize, s.f. (anat.) Porţiunea din mijloc a unui os lung. [pr.: di-a-] – Din fr. diaphyse.

Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98



diafíză s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diafízei; pl. diafíze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DIAFÍZ//Ă diafizăe f. Corpul unui os lung, aproape cilindric, cuprins între cele două extremităţi numite epifize. [Sil. di-a-] /<fr. diaphyse

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DIAFÍZĂ s.f. Partea de mijloc a unui os lung, situată între cele două epifize. [< fr. diaphyse, cf. gr. diaphysis – interstiţiu].

Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN



DIAFÍZĂ s. f. partea mediană a unui os lung. (< fr. diaphyse)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN