dezmoştenit

DEZMOŞTENÍT, -Ă, dezmoşteniţi, -te, adj. 1. Care a fost înlăturat de la o moştenire. 2. fig. (Adesea substantivat) Lipsit de bunurile, de bucuriile vieţii; care se află în stare de sărăcie, de mizerie. – v. dezmoşteni.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



DEZMOŞTENÍ//T dezmoştenittă (dezmoştenitţi, dezmoştenitte) 1) v. A DEZMOŞTENI. 3) şi substantival fig. (despre persoane) Care se află în stare de sărăcie; lipsit (total) de bunuri materiale. 3) fig. Care este privat (total) de drepturi. /v. a dezmoşteni

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX