dezeşua

dezeşua
DEZEŞUÁ, dezeşuéz, vb. I. tranz. A repune în stare de plutire o navă eşuată. [pr.: -şu-a] – Din fr. déséschouer.
Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

dezeşuá vb. → eşua
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZEŞU//Á dezeşuaéz tranz. (nave eşuate) A repune în stare de plutire. [Sil. -e-şu-a] /dez- + a eşua
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEZEŞUÁ vb. tr. a repune pe linia de plutire o navă eşuată; a despotmoli. (< fr. déséchouer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • dezeşuare — DEZEŞUÁRE, dezeşuări, s.f. Acţiunea de a dezeşua. [pr.: şu a ] – v. dezeşua. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • dezeşuat — DEZEŞUÁT, Ă, dezeşuaţi, te, adj. (Despre nave) Care a fost pus în stare de plutire după o eşuare. [pr.: şu at] – v. dezeşua. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”