- dezeşua
- DEZEŞUÁ, dezeşuéz, vb. I. tranz. A repune în stare de plutire o navă eşuată. [pr.: -şu-a] – Din fr. déséschouer.Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98dezeşuá vb. → eşuaTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficA DEZEŞU//Á dezeşuaéz tranz. (nave eşuate) A repune în stare de plutire. [Sil. -e-şu-a] /dez- + a eşuaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDEZEŞUÁ vb. tr. a repune pe linia de plutire o navă eşuată; a despotmoli. (< fr. déséchouer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.