deschiaburi

DESCHIABURÍ, deschiaburésc, vb. IV. tranz. (În trecut) A scoate pe cineva din rândul chiaburilor. – Des¹- + chiabur.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



deschiaburí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. deschiaburésc, imperf. 3 sg. deschiabureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. deschiabureáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic