Dicționar Român. 2013.
camaruta — s. camarera. ❙ «La camaruta trajo las bebidas...» C. Pérez Merinero, La mano armada. ❙ «Camaruta: camarera de bar de alterne.» JMO. ❙ «Camarera de bar de alterne.» VL. ❙ «Camaruta. Camarera de puticlub.» Ra. ❙ «Camaruta. Camarera de un ba … Diccionario del Argot "El Sohez"
chilie — CHILÍE, chilii, s.f. Odăiţă din cuprinsul unei mănăstiri, în care locuieşte un călugăr sau o călugăriţă; p. ext. (fam.) cameră mică de locuit; cămăruţă. – Din sl. kelija. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHILÍE s. (bis.) (rar)… … Dicționar Român
cămăruie — CĂMĂRÚIE, cămărui, s.f. Cămăruţă. – Cămară + suf. uie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂMĂRÚIE s. v. cămăruţă, odăiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cămărúie s. f., art. cămărúia, g. d … Dicționar Român
odăiţă — ODĂÍŢĂ, odăiţe, s.f. Diminutiv al lui odaie; cămăruţă. – Odaie + suf. iţă. Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX 98 ODĂÍŢĂ s. cămăruţă, (pop.) cămăruie. (Locuia într o odăiţă cochetă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
celul — Element de compunere savantă cu semnificaţia (referitor la) celuloză . [var. celo . / < lat. cellula – cămăruţă]. Trimis de LauraGellner, 08.12.2004. Sursa: DN … Dicționar Român
celulo — CELUL(O) /CELO elem. celuloză . (< fr. cellul/o/ , cello , cf. lat. cellula, cămăruţă) Trimis de raduborza, 28.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
clet — clet, cléte sau cléturi, s.n. (reg.) grajd; sufragerie; cămăruţă, cămară. Trimis de blaurb, 15.04.2006. Sursa: DAR clet ( turi), s.n. – Cămară. sl. klijet (DAR), bg. klĕt. – Der. cleată, s.f. (grămadă). Cuvinte rare, mai ales în Banat şi Olt.… … Dicționar Român
cămară — CĂMÁRĂ, cămări, s.f. 1. Încăpere mică în care se păstrează alimente. 2. (înv.) Cameră, odaie. ♢ Cămară domnească = (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova): a) totalitatea veniturilor domniei, provenite din vămi, ocne şi impozite… … Dicționar Român
locul — LOCÚL, loculi, s.m. (bot.) Cavitate a unui fruct în care se află seminţele; lojă (II 1). [var.: locúlă s.f.] – Din fr. locule. Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX 98 LOCÚL loculi m. bot. Cavitate a unui fruct în care se află… … Dicționar Român
odaie — ODÁIE, odăi, s.f. 1. (pop.) Cameră, încăpere. ♦ (înv.) Locuinţă, apartament, casă. 2. (înv. şi reg.) Aşezare gospodărească izolată de sat; fermă mică, târlă de vite etc. 3. Colibă servind de adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau… … Dicționar Român
