- criticism
- CRITICÍSM s.n. 1. Denumire dată de Kant şi de adepţii săi propriei lor doctrine filozofice, care considera că orice filozofie şi orice cunoaştere trebuie precedată de o "critică" a capacităţii de cunoaştere însăşi. 2. Tendinţă exagerată de a critica. – Din fr. criticisme.Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98criticísm s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCRITICÍSM s.n. 1. Denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând "critica cunoaşterii" drept condiţie prealabilă a oricărei cercetări filozofice. 2. Doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaşte lumea şi care consideră drept izvor al cunoaşterii numai experienţa înţeleasă subiectiv. ♦ Critică fără discernământ, exagerată sau chiar rău intenţionată. [< fr. criticisme].Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DNCRITICÍSM s. n. 1. denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând "critica cunoaşterii" drept condiţie prealabilă a oricărei cercetări filozofice. 2. tendinţă majoră în cultura modernă de autonomizare, de afirmare a raţionalităţii şi individualităţii. 3. tendinţa de a critica cu orice preţ, fără discernământ, de a exagera laturile negative ale lucrului criticat. (< fr. criticisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.