cornifica

CORNIFICÁ, cornífic, vb. I. 1. tranz. A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. 2. refl. A se transforma în ţesut cornos. – Din corn¹.

Trimis de IoanSoleriu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98



cornificá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. cornífică

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A CORNIFICÁ cornífic tranz. A face să se cornifice. /corn + suf. cornificaifica

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE CORNIFICÁ pers. 3 se cornífică intranz. A se transforma în ţesut cornos. /corn + suf. cornificaifica

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CORNIFICÁ vb. I. 1. tr. A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. ♦ (fam.; despre femei căsătorite) A-şi înşela soţul; a încornora. 2. refl. A se transforma în ţesut cornos. [P.i. cornific. / cf. lat. cornus – corn, fieri – a deveni].

Trimis de LauraGellner, 19.01.2005. Sursa: DN



CORNIFICÁ vb. I. tr. a transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. ♢ (fam.; despre femei căsătorite) a-şi înşela soţul; a încornora. II. refl. a se transforma în ţesut cornos. (< corn + -ifica)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN