coordinativ

coordinatív adj. m., pl. coordinatívi; f. sg. coordinatívă, pl. coordinatíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COORDINATÍV, -Ă adj. legătură coordinativă = legătură ce apare în combinaţiile complexe, realizată prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanţi la legătură. (< fr. coordinatif)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN