- condiment
- CONDIMÉNT, condimente, s.n. Nume dat unor substanţe (picante) de origine minerală, vegetală, animală sau de sinteză care, adăugate unor produse alimentare, le conferă un gust sau o aromă specifică, plăcută; ingredient, mirodenie, băcănie. – Din fr. condiment, lat. condimentum.Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX '98CONDIMÉNT s. aromat, ingredient, mirodenie, (pop.) dres, (înv.) băcănii (pl.), miroase (pl.), mirodie, mirositură, spiţerie. (Piperul este un condiment.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecondimént s. n., pl. condiménteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONDIMÉNT condimente n. Ingredient care se adaugă în cantităţi mici în alimente pentru a da gust plăcut şi aromă; mirodenie. /<fr. condiment, lat. condimentumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONDIMENT, condimente, s.n. Substanţă de natură minerală (sare) sau vegetală (frunze, seminţe, rădăcini, fructe întregi sau măcinate) sau un preparat din acestea (oţet, ulei, esenţă, extract, pastă, sos etc.), sau obţinută prin sinteză (aromă, esenţă), care, adăugată unor produse alimentare sau preparate culinare, le conferă un gust sau o aromă specifice, contribuie la conservarea acestora, precum şi la stimularea apetitului şi a digestiei.Trimis de gal, 25.06.2005. Sursa: DGECONDIMÉNT s.n. Substanţă (picantă) care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă. [pl. -te. / < lat. condimentum, cf. fr. condiment].Trimis de LauraGellner, 11.04.2006. Sursa: DNCONDIMÉNT s. n. ingredient care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă; mirodenie. (< fr. condiment, lat. condimentum)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.