concrescenţă

concrescenţă
CONCRESCÉNŢĂ, concrescenţe, s.f. Creştere împreună, unire patologică a două ţesuturi, a două formaţii anatomice etc. – Din fr. concrescence, lat. concrescentia.
Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX '98

concrescénţă s. f., g.-d. art. concrescénţei; pl. concrescénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONCRESCÉNŢ//Ă concrescenţăe f. Unire patologică prin creştere a două ţesuturi sau organe. /<fr. concrescence, lat. concrescentia
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONCRESCÉNŢĂ s.f. Creştere împreună, patologică, a două ţesuturi. [< lat. concrescentia, cf. it. concrescenza].
Trimis de LauraGellner, 10.04.2006. Sursa: DN

CONCRESCÉNŢĂ s. f. creştere împreună, patologică, a două ţesuturi sau organe. (< fr. concrescence, lat. concrescentia)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • concrescent — CONCRESCÉNT, Ă, concrescenţi, te, adj. 1. (bot.) Concrescut. Petale concrescente. 2. (med.; despre organe) Afectat de concrescenţă; cu concrescenţă. – Din fr. concrescent. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONCRESCÉNT adj. v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”