agrega

AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. refl. (Despre elemente) A se uni (într-un tot); a se alipi. – Din fr. agréger, lat. aggregare.

Trimis de ana_zecheru, 09.09.2002. Sursa: DEX '98



A (se) agrega ≠ a (se) dezagrega

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



AGREGÁ vb. (tehn.) a se alipi, a se reuni, a se uni. (Elementele unui tot se agrega.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



agregá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 3 sg. şi pl. agrégă; conj. prez. 3 sg. şi pl. agrége

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A SE AGREGÁ pers. 3 se agrégă intranz. (despre particule solide) A se îmbina formând un tot; a se uni. /<fr. agréger, lat. aggregare

Trimis de siveco, 18.05.2007. Sursa: NODEX



AGREGÁ vb. I. refl. (Despre molecule, corpuri etc.) A se uni într-un tot; a se alipi. [P.i. agreg. / < lat. aggregare, cf. fr. agréger].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2006. Sursa: DN



!agregá (a se agrega) (a-gre-) vb. refl., ind. prez. 3 se agrégă; conj. prez. 3 să se agrége

Trimis de CristinaDianaN, 07.06.2007. Sursa: DOOM 2



AGREGÁ vb. refl. (despre elemente) a se uni, a se alipi. (< fr. /s'/agréger, lat. agregare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN