- colări
- colắri s.m. pl. (reg.) poieniţe pe deasupra stâncilor prăpăstioase, unde pasc doar caprele negre.Trimis de blaurb, 27.02.2009. Sursa: DARcolắri s.f. – Cantitate de muşchi ce atîrnă de o stîncă sau de povîrnişul unei prăpăstii. lat. collāre "colier, salbă" (Puşcariu, Dacor., IV, 681; REW 2042; DAR); cf. it. collare, prov. colar, fr. collier, sp., port. collar. Este neîndoios cuvînt identic cu culare, s.f. (trestie ce creşte la malul bălţilor sau rîurilor; cheie, strîmtoare; peşteră), pe care îl derivă din lat. *cŭbῑlāre, de la cŭbῑle "cuib" şi DAR îl consideră de origine necunoscută.Trimis de blaurb, 27.02.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.