- clan
- CLAN, clanuri, s.n. 1. Comunitate gentilică caracteristică comunei primitive, formată din oameni legaţi prin relaţii de rudenie şi de limbă. 2. (peior.) Clică. – Din fr. clan.Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98CLAN s. v. bandă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeclan s. n., pl. clánuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCLAN clanuri n. 1) (în comuna primitivă) Comunitate formată din persoane legate prin relaţii de rubedenie şi de limbă. 2) fig. depr. Grup de oameni întovărăşiţi în vederea unui scop reprobabil; clică; bandă; şleahtă; gaşcă. /<fr. clanTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCLAN s.n. 1. Comunitate umană din orânduirea primitivă, compusă din indivizi uniţi prin legături de rudenie şi de limbă; grup de familii înrudite (la scoţieni şi la irlandezi). 2. Mică reuniune de specii vegetale, crescute pe suprafeţe puţin întinse, care tind să se răspândească. 3. (peior.) Clică, grup, fracţiune. [pl. -nuri. / < fr. clan, cf. gálic. clan].Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DNCLÁN s. n. 1. grup de familii înrudite la popoarele celtice. ♢ comunitate umană din orânduirea primitivă, formată din indivizi uniţi prin legături de rudenie şi de limbă; gintă, trib. 2. mic grup de specii vegetale, crescute pe suprafeţe puţin întinse, care tind să se răspândească. 3. (peior.) clică. (< fr., engl. clan)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.