ciuciure

ciuciure: CIÚCIURE, ciuciuri, s.m. Plantă erbacee acoperită cu peri moi, cu flori violete sau albastre (Campanula glomerata). – et. nec.

Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98

CIÚCIURE s. (bot.; Campanula glomerata) (Bucov.) clopoţei (pl.).

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ciúciure (bot.) s. m., art. ciúciurele; pl. ciúciuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужен реферат?

ciuciur — CIÚCIUR, ciuciure, s.n. (Rar) Uluc, jgheab pe care curge apa la un izvor, la o fântână. – Probabil formaţie onomatopeică. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 CIÚCIUR s. v. ciuroi, şipot. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
ciuciun — ciuciún (ciuciúr, ciuciór), ciuciúne (ciuciúre, ciucioáre), s.n. (reg.) 1. şipot, bijoi, ciuroi, izvor. 2. jghiabul de la fântână pe care curge apa; jghiabul teascului de vie. Trimis de blaurb, 13.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
clopoţei — CLOPOŢÉI s. pl. v. ciuciure, coada cocoşului, ghiocel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias