citocromie

CITOCROMÍE, citocromii, s.f. Procedeu rapid de tipar în patru culori suprapuse, la care forma parţială de negru serveşte la redarea efectelor de tonuri închise. – Din fr. cytochromie.

Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98



citocromíe s. f. (sil. -cro-), art. citocromía, g.-d. art. citocromíei; pl. citocromíi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CITOCROMÍE s.f. Procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parţială de negru serveşte la redarea efectelor de tonuri închise. [gen. -iei. / < fr. cytochromie, cf. gr. kytos – celulă, chroma – culoare].

Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DN



CITOCROMÍE s. f. procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parţială de negru serveşte la redarea efectelor de tonuri închise. (< fr. cytochromie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN