chibitcă

CHIBÍTCĂ, chibitce, s.f. (Rar) Un fel de trăsură uşoară (acoperită). – Din rus. kibitka.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



chibítcă s. f., g.-d. art. chibítcei; pl. chibítce

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



chibítcă (-ci), s.f. – Cabrioletă, brişcă. rus. kibitka. Astăzi puţin folosit, mai ales în Mold. cf. Berneker 503.

Trimis de blaurb, 04.03.2007. Sursa: DER