carotieră

CAROTIÉRĂ, carotiere, s.f. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea şi scoaterea la suprafaţă a carotelor (2) din gaura de sondă. [pr.: -ti-e-] – Din fr. carottier.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



carotiéră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. carotiérei; pl. carotiére

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CAROTIÉR//Ă carotierăe f. Dispozitiv de foraj folosit pentru extragerea la suprafaţă a carotelor din sonde. [Sil. -ti-e-] /<fr. carottiere

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CAROTIÉRĂ s.f. Aparat pentru tăierea şi scoaterea la suprafaţă a carotelor (II) [în DN] din fundul găurilor de sondă. [pron. -ti-e-. / < fr. carottière].

Trimis de LauraGellner, 17.03.2006. Sursa: DN



CAROTIÉRĂ s. f. 1. sondeză pentru tăierea şi scoaterea la suprafaţă a carotelor (II). 2. aparat folosit pentru a face sondaje şi a lua eşantioane din fundul oceanelor. (< fr. carottière)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN