cancelar

cancelar
CANCELÁR, cancelari, s.m. 1. Şeful guvernului în unele state. ♢ Cancelar federal = şeful guvernului în Austria şi în Germania. 2. Şeful cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale în evul mediu. ♦ Şeful cancelariei unei reprezentante diplomatice sau al unui consulat. – Din lat. cancellarius.
Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98

CANCELÁR s. v. prim-ministru. (În unele state, primul-ministru se numeşte cancelar.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cancelár s. m., pl. cancelári
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CANCELÁR cancelari m. 1) (în Austria şi în Germania) Şef al guvernului; prim-ministru. 2) (în evul mediu) Şef al cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale. /<lat. cancellarius, germ. Kanzler
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CANCELÁR s.m. 1. (În evul mediu) Şeful cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale. 2. Înalt demnitar (corespunzător unui prim-ministru) în Germania şi odinioară în Rusia şi în Austria. 3. Înalt demnitar al unei instituţii în unele ţări (Anglia, Franţa etc.). ♢ Lord cancelar = preşedintele Camerei Lorzilor în Anglia. ♦ Şeful cancelariei reprezentanţelor diplomatice şi consulare. [< lat. cancellarius].
Trimis de LauraGellner, 26.11.2004. Sursa: DN

cancelár (cancelári), s.m. – 1. Şeful guvernului. – 2. Şeful cancelariei. – var. (înv.) canţelar, canţălar. lat. cancellarius (sec. XVII), var. cu pronunţarea germ. – Der. cancelarie (var. canţelarie, canţelerie, etc.), s.f. (birou sau secţie a unei instituţii destinată lucrărilor administrative; birou, cabinet; sala profesorilor); cancelariat, s.n. (cancelarie; funcţia de cancelar); cancelarist, s.m. (Trans., funcţionar de birou), din germ. Kanzellist. Sanzewitsch 198 derivă inutil canţelarie de la rus. cancelarije.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CANCELÁR s. m. 1. (în evul mediu) şeful cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale. 2. înalt demnitar, prim-ministru în Germania şi, odinioară, în Rusia şi în Austria. 3. înalt demnitar al unei instituţii în unele ţări (Anglia, Franţa etc.). o lord cancelar = preşedintele Camerei Lorzilor în Anglia. ♢ şeful cancelariei unei reprezentanţe diplomatice sau consulare. ♢ şef administrativ al unor universităţi din S.U.a. (< lat. cancellarius)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • cancelar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: cancelar cancelando cancelado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. cancelo cancelas cancela cancelamos… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • cancelar — verbo transitivo 1. Dejar (una persona) [una obligación o derecho legal] sin validez: La asociación ha cancelado los privilegios de los antiguos socios. 2. Dejar (una persona) …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • cancelar — v. tr. 1. Inutilizar com traços ou nota à margem (uma escrita, registro, etc.). 2.  [Direito] Fechar (um processo que se arquiva). 3.  [Figurado] Tornar sem efeito …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • cancelar — (Del lat. cancellāre). 1. tr. Anular, hacer ineficaz un instrumento público, una inscripción en registro, una nota o una obligación que tenía autoridad o fuerza. 2. Acabar de pagar una deuda. 3. Borrar de la memoria, abolir, derogar. 4. Ecuad.… …   Diccionario de la lengua española

  • cancelar — {{＃}}{{LM C06922}}{{〓}} {{ConjC06922}}{{＼}}CONJUGACIÓN{{／}}{{SynC07075}} {{［}}cancelar{{］}} ‹can·ce·lar› {{《}}▍ v.{{》}} {{＜}}1{{＞}} {{♂}}Referido especialmente a un documento o a una obligación legal,{{♀}} anularlos o dejarlos sin validez: • Si… …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • cancelar — (Del lat. cancellare, borrar.) ► verbo transitivo 1 Anular una obligación o una limitación. SINÓNIMO extinguir restringir 2 ECONOMÍA Pagar una deuda totalmente: ■ cancelar el crédito. SINÓNIMO liquidar …   Enciclopedia Universal

  • cancelar — v tr (Se conjuga como amar) 1 Dejar sin validez o sin vigencia un documento, un derecho, un contrato o un compromiso: Se le canceló su registro como partido , Canceló su tarjeta de crédito , Canceló su reservación en ese vuelo 2 Dejar sin efecto… …   Español en México

  • cancelar — (v) (Intermedio) hacer que algo deje de ser vigente Ejemplos: Un día le cancelarán el permiso de conducir por manejar el coche borracho. Cancelé mi cuenta bancaria y gasté todo el dinero. Sinónimos: anular …   Español Extremo Basic and Intermediate

  • cancelár — s. m., pl. cancelári …   Romanian orthography

  • cancelar — transitivo 1) liquidar, cumplir. ≠ incumplir. 2) abolir*, anular, borrar de la memoria, derogar. ≠ promulgar. 3) saldar …   Diccionario de sinónimos y antónimos

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”