băliuţă

BĂLIÚŢĂ, băliuţe, s.f. (reg.) Diminutiv al lui balie. [pr.: -li-u-] – Balie + suf. -uţă.

Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



băliúţă s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. băliúţei; pl. băliúţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic