ţuguitură

ţuguitură
ŢUGUITÚRĂ, ţuguituri, s.f. Ţugui. [pr.: -gu-i-] – Ţuguia + suf. -itură.
Trimis de laura_tache, 05.02.2003. Sursa: DEX '98

ŢUGUITÚRĂ s. ţugui, (reg.) ţuţui. (ţuguitură unui obiect.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ţuguitúră s. f. (sil. -gu-i-), g.-d. art. ţuguitúrii; pl. ţuguitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • ţuguitúrã — s. f. (sil. gu i ), g. d. art. ţuguitúrii; pl. ţuguitúri …   Romanian orthography

  • ţugui — ŢUGÚI, ţuguie, s.n. Vârf de deal sau de munte; creştet, pisc; p. gener. vârful ascuţit al unor obiecte; ţuguitură, ţuţui. – et. nec. Trimis de laura tache, 05.02.2003. Sursa: DEX 98  ŢUGÚI s. ţuguitură, (reg.) ţuţui. (ţuguiul unui obiect.)… …   Dicționar Român

  • ţuţui — ŢUŢÚI, ţuţuiuri, s.n. (reg.) Ţugui. – cf. ţ u g u i. Trimis de laura tache, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŢUŢÚI s. v. ţugui, ţuguitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ţuţúi s. n., pl. ţuţúiuri/ţuţúie …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”