- ţepuitor
- ŢEPUITÓR, -OÁRE, ţepuitori, -oare, s.m. şi f.; adj. (arg.) Hoţ; escroc, fraudator; ţepar. – Din ţepui + suf. -tor.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ţepar — ŢEPÁR, Ă, ţepari, e, s.m. şi f., adj. (arg.) (Persoană, firmă) care escrochează, înşală în afaceri, care dă ţepe; escroc; hoţ; fraudator; ţepuitor. – Din ţeapă + suf. ar. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial ţepár, ţepári, s.m. şi… … Dicționar Român