şular

ŞULÁR, şulare, s.n. Cusătură provizorie cu împunsături rare; însăilătură; aţă cu care se face această cusătură. [pl. şi: şularuri] – cf. sl. š i l o "sulă".

Trimis de LauraGellner, 04.05.2004. Sursa: DEX '98



ŞULÁR s. însăilătură, (înv. şi pop.) saia, (Mold.) sailă. (şular la o haină.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



şulár s. n., pl. şuláre/şuláruri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ŞULÁR şulare n. înv. 1) Cusătură rară, făcută pentru a îmbina provizoriu părţile com-ponente ale unei haine; însăilătură; saia. 2) Aţă de însăilat. /Orig. nec.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



şulár (-re), s.n. – Însăilare. – var. şulai. Origine incertă, probabil de la sulă. După Scriban, din sl. silo "sulă". În Munt. şi Mod. de S.

Trimis de blaurb, 09.02.2009. Sursa: DER