- ştuculeţ
- ştuculéţ, ştuculéţe, s.n. (înv. şi reg.) v. ştucşor.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ştucşor — ştucşór, ştucşoáre, s.n. (înv. şi reg.) bucăţică, fragmencior, porţioară, ştuculeţ. Trimis de blaurb, 26.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român