- şipurel
- ŞIPURÉL, şipurele, s.n. (reg.) Şipuşor. – Şip2 + suf. -urel.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98şipurél s. n., pl. şipuréleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
şipurel
Look at other dictionaries:
şipuleţ — şipuléţ, şipuléţe, s.n. (reg.) şip (flacon) mic; şipurel, şipuşor; sticluţă, flaconaş. Trimis de blaurb, 08.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
şipuşor — ŞIPUŞÓR, şipuşoare, s.n. (reg.) Diminutiv al lui şip2; şipurel. – Şip2 + suf. uşor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞIPUŞÓR s. v. flaconaş, gărăfioară, sti cluţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şipuşór s. n … Dicționar Român
şipuţ — şipúţ, şipúţuri, s.n. (reg.) şip mic, sticluţă, flaconaş, şipurel, şipuleţ. Trimis de blaurb, 08.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
