şerpuitor

şerpuitor
ŞERPUITÓR, – OÁRE, şerpuitori, -oare, adj. Care şerpuieşte; care descrie o linie ondulată; şerpuind; şerpuit; sinuos. [pr.: -pu-i-] – Şerpui + suf. -tor.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ŞERPUITÓR adj. v. cotit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

şerpuitór adj. m. (sil. -pu-i-), pl. şerpuitóri; f. sg. şi pl. şerpuitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŞERPUIT//ÓR şerpuitoroáre (şerpuitoróri, şerpuitoroáre) Care şerpuieşte; care are multe cotituri; sinuos. [Sil. -pu-i-] /a şerpui + suf. şerpuitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • sinuos — SINUÓS, OÁSĂ, sinuoşi, oase, adj. Care are o linie şerpuitoare, plină de cotituri; cotit; şerpuitor. ♦ fig. (Despre caracterul oamenilor) Schimbător, şovăielnic; plin de reticenţe. [pr.: nu os] – Din fr. sinueux, lat. sinuosus. Trimis de… …   Dicționar Român

  • şerpuind — ŞERPUÍND, Ă, şerpuinzi, de, adj. (Rar) Şerpuitor. – v. şerpui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞERPUÍND adj. v. cotit, întortocheat, sinuos, sucit, şerpuit, şerpuitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şerpuínd… …   Dicționar Român

  • cotit — COTÍT, Ă, cotiţi, te, adj. (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – v. coti. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Cotit ≠ drept, necotit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… …   Dicționar Român

  • langavie — langavíe s.f. (înv.) ornament arhitectonic cu flori şi fructe. Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DAR  langavíe (langavíi), s.f. – Feston, laţ. tc. ülan kavi şerpuitor (Cihac, II, 589; Lokotsch 969; DAR). sec. XIX, înv. – Der. langavi, vb. (a… …   Dicționar Român

  • ondulat — ONDULÁT, Ă, ondulaţi, te, adj. 1. Cu uşoare diferenţe de nivel, asemănătoare undelor; ca undele. ♦ (Despre linii, contururi etc.) Sinuos, şerpuitor. 2. (Despre obiecte de piele, de tablă etc.) În formă de valuri, vălurit. 3. (Despre păr) Cu… …   Dicționar Român

  • serpentin — SERPENTÍN s.n. Mineral cu varietăţi de diferite culori, rezultat prin hidroliza silicatului de magneziu. [var.: serpentínă s.f.] – Din fr. serpentine, germ. Serpentine. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SERPENTÍN adj. v. cotit,… …   Dicționar Român

  • şarpe — ŞÁRPE, şerpi, s.m. (La pl.) Ordin de reptile (veninoase şi neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la târâre prin mişcări ondulatorii; (şi la sg.) reptilă din acest ordin. ♢ Şarpe de casă = specie de şarpe neveninos, lung de …   Dicționar Român

  • şerpitor — şerpitór, şerpitoáre, adj. (înv.) şerpuitor. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • şerpuit — ŞERPUÍT, Ă, şerpuiţi, te, adj. Care face cotituri, care şerpuieşte; şerpuitor, cotit. – v. şerpui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Şerpuit ≠ direct Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ŞERPUÍT adj. v. cotit. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”