- înnoptare
- ÎNNOPTÁRE s.f. Faptul de a (se) înnopta; cădere a nopţii, înnoptat1. – v. înnopta.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ÎNNOPTÁRE s. înnoptat.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeînnoptáre s. f., g.-d. art. înnoptăriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.