- înierbări
- înierbărí, înierbărésc, vb. IV (înv.) a mina (un zid, un pod).Trimis de blaurb, 14.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
înierbare — ÎNIERBÁRE, înierbări, s.f. Acţiunea de a înierba şi rezultatul ei. – v. înierba. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 înierbáre s. f. (sil. ier ), g. d. art. înierbării; pl. înierbări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român