- zel
- ZEL s.n. Râvnă, sârguinţă, ardoare. ♢ Expr Exces de zel = exagerare inutilă în îndeplinirea unei acţiuni, sârguinţă exagerată. – Din fr. zèle, lat. zelus.Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ZEL, zéluri, s.n. zelTrimis de tavi, 19.12.2004. Sursa: NODEXZEL s. 1. v. perseverenţă. 2. v. hărnicie. 3. ardoare, râvnă, sârguinţă, străduinţă, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduinţă, osârduire, osârduitură, protimie. (Lucra cu zel.) 4. v. bunăvoinţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimezel s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficZEL zeluri n. Străduinţă deosebită (într-o acţiune); râvnă. ♢ Exces de zel sârguinţă exagerată (şi inutilă). /<fr. zele, lat. zelusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXZEL s.n. Râvnă, sârguinţă; ardoare. ♢ Exces de zel = sârguinţă exagerată. [< fr. zèle, lat. zelus, gr. zelos].Trimis de LauraGellner, 16.11.2005. Sursa: DNZEL s. n. râvnă, sârguinţă; ardoare. o exces de zel = sârguinţă exagerată. (< fr. zèle, lat. zelus)Trimis de raduborza, 22.09.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.