xilofon

XILOFÓN, xilofoane, s.n. Instrument muzical de percuţie, alcătuit dintr-un sistem de plăci de lemn acordate diferit, care vibrează şi emit sunete când sunt lovite cu nişte ciocănele de lemn, de sticlă sau de metal. – Din fr. xylophone.

Trimis de spall, 06.05.2008. Sursa: DEX '98



xilofón s. n., pl. xilofoáne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



XILOF//ÓN xilofonoáne n. Instrument muzical de percuţie, constând dintr-un sistem de plăci de lemn, diferit acordate, care emit sunete când sunt lovite cu două ciocănele. /<fr. xylophone

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



XILOFÓN s.n. Instrument muzical de percuţie format din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni şi esenţă, care se lovesc cu două baghete de lemn. [< fr., engl. xylophone, cf. gr. xylon – lemn, phone – sunet].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



XILOFÓN s. n. instrument muzical de percuţie din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni şi esenţă, care se lovesc cu două baghete (ciocănele) de lemn, de sticlă sau de metal. (< fr. xylophone)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN