- voatră
- voátră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. voátrei; pl. voátreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
votru — VÓTRU, VOÁTRĂ, votri, voatre, s.m. şi f. 1. (reg.) Persoană care mijloceşte o căsătorie. 2. (înv.) Codoş, proxenet. – cf. sl. v ŭ t r ĩ , v o t r ĩ. Trimis de ana zecheru, 31.03.2004. Sursa: DEX 98 VÓTRU s. v. codoş, mijlocitor, peţitor,… … Dicționar Român