- veleitar
- VELEITÁR, -Ă, veleitari, -e, adj., s.m. şi f. (livr.) 1. adj. Care manifestă, exprimă, trădează o veleitate. 2. s.m. şi f. Persoană care are anumite dorinţe, pretenţii, ambiţii (nejustificate). [pr.: -le-i-] – Din fr. velléitaire.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98VELEITÁR adj. v. ambiţios, pretenţios.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeveleitár adj. m., s. m. (sil. -le-i-), pl. veleitári; f. sg. veleitáră, pl. veleitáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVELEITÁR, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care are veleităţi. [pron. -le-i-. / < fr. velléitaire].Trimis de LauraGellner, 11.02.2006. Sursa: DNVELEITÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are veleităţi. (< fr. velléitaire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.