bitumen

bitumen
BITÚMEN s.n. Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea în condiţii naturale a cerii şi a răşinii de origine vegetală. – Din germ. Bitumen, lat. bitumen.
Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98

BITUMENE GAZOÁSE s. pl. v. gaze naturale.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

bitúmen s. n., pl. bitúmene
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BITÚMEN n. Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea naturală în pământ a resturilor organice. /<lat. bitumen
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

BITÚMEN s.n. Material compus dintr-un amestec de hidrocarburi, provenit din transformarea naturală a răşinilor de plante şi a cerii. [pl. -nuri. / < lat. bitumen].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

bitúmen s.m. – Material provenit din transformarea în condiţii naturale a cerii şi a răşinii vegetale. lat. bitumen (sec. XIX). Cuvînt rar; în locul lui se foloseşte asfalt. În schimb, se foloseşte der. bituminos, adj., din fr. bitumineux.
Trimis de blaurb, 09.09.2006. Sursa: DER

BITÚMEN s. n. material bogat în hidrocarburi, din transformarea naturală a răşinilor de plante şi a cerii. (< lat. bitumen)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Bitumen — is a mixture of organic liquids that are highly viscous, black, sticky, entirely soluble in carbon disulfide, and composed primarily of highly condensed polycyclic aromatic hydrocarbons. Naturally occurring or crude bitumen is a sticky, tar like… …   Wikipedia

  • BITUMEN — sulpuri naturâ vicinum, alibi limus, verba sune Plinii l. 35. c. 15. alibt terra; limus e Iudaeae lacu emergens: terra in Syria, circa Sidonem oppidum maritimum, Spissantur baec utraque et in densitatem coeunt. Est vero liquidum bitumen, sicut… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • bitumen — (del lat. «bitūmen, ĭnis»; ant.) m. Betún. * * * bitumen. (Del lat. bitūmen, ĭnis, betún, voz de or. celta). m. desus. betún (ǁ nombre de varias sustancias compuestas principalmente de carbono e hidrógeno). * * * Mezcla de hidrocarburos similares …   Enciclopedia Universal

  • Bitumen — Sn Erdpech per. Wortschatz fach. (16. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. bitūmen Erdharz .    Ebenso nndl. bitumen, ne. bitumen, nfrz. bitume, nschw. bitumen. Das lateinische Wort gehört wohl zu dem Wort für Harz , das in Kitt erhalten ist, hat… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • BITUMEN — (Heb. חֵמָר, hemar and כֹּפֶר, kofer; LXX), a black, flammable substance which becomes viscous and absorbent on heating. It occurs in almost every part of the world, including Mesopotamia, Iran, and Israel, and is found in various natural forms:… …   Encyclopedia of Judaism

  • Bitumen — Bitumen. Unter B. begreift man die brennzlichen Erdharze u. Erd oder Steinöle, so das Bitumen asphaltum seu judaicum, Sodomae, schwarzes Erdpech, Judenpech, Meerpech, Asphalt, welches vorzüglich an Ufern des Todtenmeeres, auf der Insel Trinidad,… …   Herders Conversations-Lexikon

  • bitumen — mid 15c., from L. bitumen asphalt, probably, via Oscan or Umbrian, from Celtic *betu birch, birch resin (Cf. Gaulish betulla birch, used by Pliny for the tree supposedly the source of bitumen) …   Etymology dictionary

  • Bitumen — Bi*tu men, n. [L. bitumen: cf. F. bitume. Cf. {B[ e]ton}.] 1. Mineral pitch; a black, tarry substance, burning with a bright flame; Jew s pitch. It occurs as an abundant natural product in many places, as on the shores of the Dead and Caspian… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Bitūmen — (lat.), 1) (Min.), organisches, kohlenstoffreiches Mineral; es ist fest od. flüssig u. verbrennt mit stark rußender Flamme; man unterscheidet: a) Erdöl (Naphtha, Steinöl, Bergtheer Bergöl), flüssig, farblos bis schwärzlichbraun, von starkem… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • bitùmen — m 〈N bitùmeni〉 1. {{001f}}u užem smislu crn neisparljiv ostatak pri destilaciji nafte (asfaltni bitumen) i prirodni asfalt 2. {{001f}}〈mn〉 zajednički naziv za neke smjese organskih spojeva koje su nastale raspadanjem organskih praostataka,… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”