- tremă
- TRÉMĂ, treme, s.f. Semn diacritic format din două puncte care se aşază orizontal deasupra unei vocale, în unele limbi, pentru a indica o anumită pronunţare a sunetului respectiv. – Din fr. tréma.Trimis de LauraGellner, 30.06.2004. Sursa: DEX '98trémă s. f., g.-d. art. trémei; pl. trémeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTRÉM//Ă tremăe f. Semn grafic reprezentat prin două puncte care, fiind puse orizontal deasupra unei vocale, indică pronunţarea separată de vocala precedentă sau o modificare în pronunţarea ei. /<fr. tremaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRÉMĂ s.f. 1. Semn format din două puncte orizontale, care se pune pe o vocală pentru a arăta că trebuie pronunţată separat de vocala precedentă sau pentru a-i modifica valoarea. 2. Poziţie răsfirată a unui grup de dinţi. [< fr. tréma, cf. gr. trema].Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DNTRÉMĂ1 s. f. 1. semn diacritic (¨) care se pune pe o vocală pentru a arăta că trebuie pronunţată separat de vocala precedentă sau pentru a-i modifica valoarea. 2. poziţie răsfrântă a unui grup de dinţi. 3. orificiu buco-anal, la viermii trematozi, înconjurat de o ventuză. ♢ cloacă la monotreme. (< fr. tréma)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN-TRÉMĂ2 elem. tremat(o)-.Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.