- transigenţă
- TRANSIGÉNŢĂ s.f. (livr.) Atitudine transigentă. – După fr. transigéance.Trimis de ionel_bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX '98transigénţă s. f., g.-d. art. transigénţeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTRANSIGÉNŢ//Ă transigenţăe f. rar Caracter transigent. /<fr. transigéanceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRANSIGÉNŢĂ s.f. Dispoziţia de a transige, de a ceda; împăciuire, cedare. [< fr. transigeance].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNTRANSIGÉNŢĂ s. f. atitudine transigentă. (după fr. transigeance)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.