- bipolar
- BIPOLÁR, -Ă, bipolari, -e, adj. Care are doi poli. ♦ (Despre maşini electrice) Care are doi poli magnetici. – Din fr. bipolaire.Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98bipolár adj. → polarTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficBIPOLÁR bipolară (bipolari, bipolare) 1) Care are doi poli; cu doi poli. 2) (despre aparate, maşini) Care are doi poli magnetici sau electrici. 3) (despre unele organisme marine) Care se poate întâlni simultan la cei doi poli şi în zonele temperate ale emisferelor Pământului. /<fr. bipolaireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBIPOLÁR, -Ă adj. Care are doi poli. ♦ (Despre aparate, maşini) Care are doi poli magnetici principali. ♦ (Despre unele organisme marine) Care se găseşte simultan la cei doi poli şi în zonele temperate ale celor două emisfere. [cf. fr. bipolaire].Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DNBIPOLÁR, -Ă adj. 1. (despre maşini, aparate electrice) care are doi poli magnetici. 2. (despre unele organisme marine) care trăieşte în cele două regiuni polare ale Pământului. 3. (mat.) coordonate ĕ = sistem de coordonate în care un punct este determinat prin distanţele la două puncte fixe. (< fr. bipolaire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.