- abis
- abís s. n. 1. prăpastie, genune. ♦ parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant. 2. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari. (< fr. abysse, lat. abyssos)Trimis de tavi, 02.07.2004. Sursa: MDNABÍS, abisuri, s.n. (Adesea fig.) Prăpastie adâncă, genune, hău1. – Din fr. abysse, lat. abyssus.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ABÍS s. v. prăpastie.Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonimeabís s. n., pl. abísuriTrimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Dicţionar ortograficABÍS abisuri n. Adâncime foarte mare; prăpastie; hău; genune; neant. /<fr. abysse, lat. abyssusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXABÍS s.n. (Liv.) Prăpastie; adâncime foarte mare. ♦ Regiune abisală. [< fr. abysse, cf. lat. abyssus, gr. abyssos].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.