tabulhana

TABULHANÁ, tabulhanale, s.f. (Turcism înv.) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. – Din tc. tabılhane.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tabulhaná s. f., art. tabulhanáua, g.-d. art. tabulhanálei; pl. tabulhanále

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



tabulhaná (-ále), s.f. – Fanfară de muzică orientală. – var. tabulhanea, da(b)ulhan(e)a. tc. tab(i)lhane, dab(i)lhane (Şeineanu, II, 115, REW 8513), cf. sb. dambulhana, din arab. tabl › tc. daul (› daul, s.n., înv., fanfară; daulgiu, s.m., înv., muzicant). – Der. tabulhanagiu, s.m. (muzicant).

Trimis de blaurb, 16.02.2009. Sursa: DER