- tabulator
- TABULATÓR, tabulatoare, s.n. Dispozitiv al unei maşini de scris care permite ca, odată fixată lungimea unui rând, să poată fi automat menţinută şi pentru rândurile următoare. – Din fr. tabulateur.Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX '98tabulatór s. n., pl. tabulatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTABULAT//ÓR tabulatoroáre n. Dispozitiv pentru menţinerea automată a alinierii coloanelor la maşinile de dactilografiat. /<fr. abulateur, germ. TabulatorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTABULATÓR s.n. Dispozitiv (la maşinile de scris) care permite alinierea pe coloane diferite a ceea ce se scrie. [cf. fr. tabulateur].Trimis de LauraGellner, 16.10.2005. Sursa: DNTABULATÓR s. n. 1. dispozitiv (la maşinile de scris) care permite alinierea pe coloane diferite a ceea ce se scrie. 2. maşină care execută automat operaţii aritmetice şi logice asupra datelor introduse într-un calculator prin intermediul cartelelor perforate, imprimând rezultatele calculelor într-o formă dinainte stabilită. (< germ. Tabulator)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.