sângeapă

SÂNGEÁPĂ, sângepe, s.f. (reg.) Cinzeacă. [var.: sângeáp s.n., sângeácă s.f.] – Din cinzeacă (modificat după sânge + apă).

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SÂNGEÁPĂ s. v. cinzeacă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



sângeápă s. f., g.-d. art. sângépei; pl. sângépe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SÂNG//EÁPĂ sângeapăépe f. rar (în trecut) Unitate de măsură a capacităţii (egală aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



sîngeápă (-gépe), s.f. – (Mold.) Cinzeacă, vas de formă specială din care se bea rachiu. – var. sîngeap. Origine îndoielnică. Se consideră în general ca der. de la cinzeacă, datorită unei deformări greu de admis şi pe care Candrea o explică drept etimologie populară sau mai curînd o asociere glumeaţă a lui sînge şi apă. Această explicaţie e mai puţin acceptabilă, deoarece o apropiere nu se poate face decît între sînge şi "vin", ultimul nefiind consumat niciodată în vasul numit sîngeapă. sl. są sądŭ "vas" (Cihac, II, 3250 nu este probabil, cf. Byhan 332. Pare cuvînt oriental.

Trimis de blaurb, 18.12.2008. Sursa: DER